Vancouver my love

Si nu din cauza cladirilor, ci din cauza ca are iesire la Pacific si are si munti in nord. Imi place ca e multa miscare, energie in Vancouver. Oamenii nu au uitat ca picioarele au rolul de a-i transporta din punctul A in punctul B, asa ca intotdeauna sunt o multime de oameni pe strazi.

Inca nu am reusit sa vad tot, dar cat am vazut imi place. Zona preferata, pana acum, e Gastown, un fel de cartier. Locul de unde "a inceput" Vancouverul. Inainte sa fie botezat Vancouver, se numea Gastown. De ce imi place mai mult si mai mult aici? Pentru ca are un aer boem, o atmosfera mai deosebita decat restul orasului. Cand am pasit in Gastown, m-am simtit ca atunci cand am descoperit Piata Unirii din Timisoara. Parca intri intr-o alta dimensiune, cel putin asa am simtit atunci (Manuela stie :P).

Am facut o gramada de poze in Gastown (de data asta centrate, in caz ca te intrebi, Daniel). Sper sa si apuc sa le pun pe blog. Sunt foarte multi pereti cu grafitti, magazine-boutique-uri, haine vintage si lume interesanta.

Hastings Street e o alta strada faimoasa in Vancouver. E foarte lunga, partea de vest e foarte frumoasa, cu cladiri impunatoare, cluburi scumpe si partea de est a Hasting Street-ului e plina cu oameni care traiesc pe strada. E considerata zona cea mai saraca din Canada. Surprinzatoare e trecerea de la partea de vest la partea de est a acestei strazi.

Parca o granita invizibila ar imparti strada in doua. Si e trecerea asa de brusca de la cladiri curate si oameni imbracati la costum la cladiri abadonate si oameni impingand carucioare de supermarket, pline cu haine, paturi si pungi de plastic. Se pare ca majoritatea oamenilor care stau in Downtown Eastside (pentru ca e in centrul Vancouverului) sunt alienati mintal sau dependenti de droguri.

Un canadian imi zicea ca la un moment dat a fost inchis un spital de boli mintale si ca toti internatii de acolo au ajuns pe Hasting Street, dar imi vine greu sa cred. Avand in vedere ca aceasta informatie am primit-o de la un canadian care nu stie ca tara lui e inca monarhie parlamentara, nu stiu ce sa cred in legatura cu asta.

Cert e ca autoritatile canadiene incearca sa remedieze situatia si sa ii adune de pe strazi pe toti oamenii care efectiv acolo dorm, pentru ca in 2010 va fi Olimpiada. Si nu da bine sa ai oameni ai strazi bantuind prin oras. Ce anume se gandesc sa faca, vom vedea.

Apropo de Olimpiada, sunt foarte multe controverse pe tema aceasta. O gramada de manifestatii anti-olimpiada se organizeaza in Vancouver. Si din ce in ce mai multe articole in ziar blameaza costul ridicat al construirii Orasului Olimpic si lipsa de transparenta din partea VANOC, organizatia care administreaza banii si se ocupa de tot ce inseamna Olimpiada din 2010.

Saptamana trecuta au mai primit 450 de milioane de dolari canadieni pentru a termina constructia. Se pare ca totalul chelutielilor se va ridica la 6 bilioane de dolari, iar incasarile doar la 4 miliarde. Nu cred ca exista o zi in care sa nu fie scris macar un articol pe tema asta.

Si ca sa nu credeti ca in Canada totul e minunat si pana si politicienii umbla cu ghirlande de flori la gat, sa va povestesc ce s-a intamplat cu putin inainte de Craciun. In noiembrie au fost alegerile parlamentare, iar Stephen Harper a fost reales in functia de prim-ministru. Deoarece partidul sau nu detine majoritatea parlamentara, opozitia s-a gandit sa formeze o coalitie si sa voteze o motiune de cenzura impotriva Guvernului Harper.

Insa prim-ministrul a avut o intrevedere cu Guvernatorul General (reprezentantul reginei in Canada) si acesta (Michaella Jean) a hotarat ca vacanta parlamentara sa vina mai repede :P
Acum toate sunt bune si frumoase, intre timp coalitia (formata din Noul Partid Democrat, Partidul Liberal si Blocul Quebecois), ca orice coalitie, nu-i asa, asa este, s-a destramat si Stephen Harper si al lui Guvern au iesit teferi si nevatamati din aceasta iarna cu peripetii.

S-ar putea sa va fi plictisit cu aceste amanunte politice, dar eu astept cu sufletul la gura sa vad ce se mai intampla in continuare in sfera politica. Nu stiu daca e reconfortant sau deranjant sa vezi ca nu numai in tara ta se intampla tot felul de mizerii in parlament.

O sa ma opresc aici, mi se pare ca si asa am scris cam mult azi, dar incerc sa ajung oarecum la zi cu ce s-a intamplat cu mine de cand am venit in Canada.