Sunday, February 22, 2009

Transport public si servetele


Da, stiu, a trecut mult timp de cand nu am mai scris. Cred ca soarele puternic din ultima perioada, si zvonurile ca saptamana viitoare va ploua m-au facut sa stau cat mai departe de casa.  Si bine am facut, pentru ca de duminica a inceput sa ploua.

Nu mai tin minte daca am scris sau nu despre Skytrain, un fel de metrou, numai ca nu prea circula subteran, ci mai mult la suprafata. Si nu il conduce nimeni in sensul clasic al cuvantului: nu are sofer, vatman, nimic. E super plin toata ziua. Mai ales de dimineata, cand merge lumea la serviciu, e super plin. Se imping aia pe acolo sa reuseasca sa intre in skytrain. Noroc ca vine cate un skytrain din 2 in 2 minute dimineata.

Pacat ca nu au reusit sa asigure inca in toate suburbiile Vancouver-ului transportul cu skytrain-ul. Daca stai mai departe de Coquitlam, nu ai nici o sansa sa ajungi repede si usor cu mijloacele de transport in comun. Contrar a ceea ce ati putea crede, transportul in comun nu e f bine pus la punct aici. Si de infrastructura sa nu mai vorbim. E dezastru, avand in vedere ce mare e tara si cat de bine ar trebui sa fie pusa la punct.

Lumea spune ca in State toate sunt mai bine puse la punct decat in Canada. De-abia astept sa imi iau viza de State, sa vad cu ochii mei cum e pe-acolo. Sper sa ajung si eu macar in Seattle pana cel tarziu in aprilie.

Stiu ca sar de la una la alta, dar mi-am adus aminte de un subiect care ma intriga la un moment dat. De cand am venit aici, nu am vazut lume care sa se stearga la nas in public. Si ma tot gandeam cum fac oamenii astia cand sunt raciti. Ce fac? Au dispozitiv special de sters nasul? Ca servetele de nas gasesti destul de greu prin magazine.

Gasesti cutiile alea de carton cu sute de servetele de nas, dar pachetele pe care sa ti le pui in poseta/geanta/rucsac, gasesti mai greu. Zici ca-s de contrabanda. Chiar am intrebat-o pe o prietena care sta aici de 10 ani de unde isi cumpara ea batistute cand are nevoie. Si a parut intrigata de intrebarea mea. Cum adica sa ai nevoie de batistute?

Si, intr-un final, mi-am dat seama de ce se gasesc asa de greu batistute de carat in poseta si sunt si scumpe. Pentru ca lumea nu se sterge la nas, cel putin nu in public. Prefera sa isi "traga nasul" decat sa foloseasca servetele. Se pare ca lectia asta nu se invata la gradinitele de aici.

Ca sa nu ziceti ca scriu numai lucrurile negative despre Canada, uite ca scriu una dintre chestiile care mi se par faine aici (desi sunt convinsa ca Simi nu o sa fie de acord cu mine). In BC nu se fumeaza in locuri publice, nu se fumeaza in localuri, f rar se simte miros de tigara pe strada. Am si uitat cum e sa intri intr-un local si sa incepi sa plangi din cauza fumului.

De-abia astept sa imi iau un aparat foto, ca sa exemplific cu poze ce scriu in blog.
Azi o sa postez niste poze mai noi si mai vechi, cu oceanul, in principiu.

Friday, February 13, 2009

Fara titlu


Pentru ca nu cred ca o sa scriu pe o tema anume, asa ca habar nu am avut ce titlu sa ii dau.

E ora 12.32 noaptea si eu inca nu pot sa adorm. Din cauza racelii. De cand am venit in Canada, racesc mai repede, mai des. Se pare ca inclusiv germenii sunt mai dezvoltati aici. Sau sistemul meu imunitar nu e inca adaptat corespunzator.

Am dormit aprope toata ziua azi, asa ca acum stau ca si cucuveaua si vorbesc pe messenger cu Cristina si Gabriel (La multi ani, din nou!!!). Si ma gandeam ca ar fi frumos sa va povestesc ce s-a intamplat de ultima oara cand am scris.

Am fost ieri la UBC (University of British Columbia)ma interesez de cursuri in general si despre cursuri la Facultatea de Drept in special. Si nu am aflat nimic nou. Am aflat ca e greu sa intri (de parca asta nu stiam si inainte), ca e scumpa (din fericire exista imprumuturi) si ca trebuie sa dau un test care se numeste LSAT, care e destul de greu. Un fel de test de logica, si prietenii stiu ca logica nu e punctul meu forte. 

Din fericire nu am fost singura la UBC, am fost cu Javi (prietena mea din Chile), si ea curioasa de cursuri canadiene. Un amanunt despre Javi: e sagetatoare si e la drept. Naiba stie cum de am dat de ea. Tot asa reusesc eu sa imi gasesc prieteni. Cred ca jumate din prietenii mei sunt sagetatori (:P). In fine, nu stiu de ce am facut afirmatia asta cu sagetatorii, dar ce sa zic, e tarziu, sunt racita, intre timp ma uit si la matrix si vorbesc si cu Gabriel, asa ca intelegeti si voi.

Uite ca acum mi-am amintit ca vroia Cristina sa scriu despre telefonia mobila de aici. Vreau sa incep prin a spune ca e naspa, ca sa nu folosesc un cuvant mai urat. Inca nu am reusit sa inteleg toate regulile care guverneaza telefonia mobila canadiana, dar ce am inteles pana acum nu e de bine.

In primul rand, cartelele reincarcabile sunt foarte scumpe si nu te tin mult. Adica, datorita faptului ca trebuie sa platesti cand te suna cineva, putinul credit pe care il ai pe cartela se duce, cat ai zice "convorbire" . Asa ca iti faci abonament. La care trebuie sa platesti: cand suni, normal; cand te suna cineva; daca vrei sa iti fie afisat numarul care te suna; daca vrei sa suni la mai mult de 70 de km de zona in care ti-ai facut abonamentul si sunt convinsa ca mai sunt o gramada, dar normal ca acum nu le mai tin minte. 

Ce nu inteleg eu, de ce in aceeasi provincie, British Columbia, unele convorbiri se considera inter-urbane (long distance) la telefoanele mobile. Tin minte ca in tara nu conta ca il sunam pe Andrei (in Constanta), Dani (in Caransebes), Gabriel (in Baia Sprie) sau Manu si Simi (cand erau la Tasnad), ca tot atata plateam. In fine, stiu, e alta tara, dar sa ai telefon aici e super scump. Cel putin pentru mine e. In fiecare luna ma pomenesc ca trebuie sa platesc 50 de dolari, si habar nu am de ce.

Din cate am inteles in State e mult mai ok din punctul asta de vedere. O sa vad cand o sa merg acolo. De-abia astept sa vad cum e si prin America. Si nici nu e greu sa obtin viza. Trebuie doar sa platesc o suta si ceva taxa, si primesc viza de turist pe 10 ani. Iupi.

Azi am vazut la TV discursul lui Obama din East Peoria, Illinois, la fabrica Caterpillar. Si-a promovat pachetul de stimul economic pe care asteapta sa il adopte cele doua camere, ca sa il poata semna si sa intre in vigoare. A vorbit mult despre redresarea economiei americane. Nu stiu cum e privit in tara, dar aici, faptul ca a castigat alegerile e privit ca un moment istoric. Toata lumea e convinsa ca odata cu alegerea lui Obama ca presedinte lucrurile o sa se schimbe.

Se vorbeste foarte mult si despre relatiile americano-canadiene care au avut de suferit in ultima perioada. Prima vizita oficiala a lui Obama peste hotare va fi in Canada. Asa ca acum toti vorbesc despre asta si despre implicatiile acestei vizite.

Am uitat sa va zic ca ascult la casti CBC Canada, un fel de post de radio care e ca si Radio Romania Actualitati. Toata ziua sunt numai stiri, foarte putina muzica. E foarte bine pentru engleza mea. 

Imi dau seama ca am inceput sa bat campii. E destul de tarziu si nu ma mai pot concentra. O sa scriu zilele urmatoare mai multe si mai bine ordonate.













Sunday, February 8, 2009

In Abby


Greu ma apuc din nou de scris. Am venit la matusa mea in Abby si am avut un weekend destul de plin. Am fost la piscina, unde m-am copt la foc mic impreuna cu altii in jacuzzi. Apoi am incercat sa ard caloriile inotand in "valurile marii". Sa ma explic. Din 15 in 15 minute, pret de 15 minute, apa piscinei incepea sa se umfle si arata ca la mare. Cu valuri. Misto idee. Probabil ca or fi piscine din astea si in tara, dar pentru mine a fost o experienta noua.

Aseara am fost la o piesa de teatru, "Sunetul muzicii". Verisoara mea, care este in clubul de dramaturgie al liceului in care studiaza, a jucat rolul Elsei in aceasta piesa. M-a surprins cat de profesional poate sa arate o piesa pregatita de elevi de liceu. Trebuie sa mentionez, ca desi a fost super racita, verisoara mea a jucat si cantat minunat. Si, nu, nu spun asta din cauza ca este verisoara mea.

Deci weekendul in Abby a fost, ca de obicei, fain si relaxant, desi de data asta cu mai multe evenimente extra-domestice decat de obicei.

Saptamana trecuta a fost una plina, de aceea nici nu am mai scris nimic nou. Am invatat cum se revizuiesc dosarele intr-un birou de avocatura, cum se trimit scrisori la clienti si cum se raspunde la  intrebari referitoare la imigrare in Canada.

Apropo, am aflat cum se numesc fructele alea misto de care va scriam acum cateva zile, alea care au gust asemanator cu strugurii: longan. Ciudat nume.

Am uitat sa va scriu cat de greu am reusit sa ajung la matusa me ain Abby. Pentru ca nu am mai vrut sa o pun pe drumuri, cum fac de obicei cand vin la ea, m-am decis sa iau Greyhound-ul. Si ma trezesc eu la 5 dimineata ca sa prind autobusul de 6.45. Care normal ca nu il iau din Poco, ca Greyhound-ul nu a auzit de acest orasel, ci il iau din Coquitlam.

Si ajung eu la 6.10 in Coquitlam, ca sa aflu ca nu am ajuns unde trebuie, ca Greyhound-ul nu se ia de unde credeam eu, ci din directia opusa. Reusesc sa iau un autobus care ma duce de data asta in statia Greyhound si aflu cu oarecare usurare ca autobusul nu era la 6.45 ci la 7.10. Si normal ca aflu ca existau si autobuse care mergeau mai tarziu si ca nu era necesar sa ma trezesc asa devreme ca sa ajung la o ora decenta in Abby.

Oricum a fost o dimineata minunata. M-am simtit ca in Timisoara, in diminetile in care ma trezeam la 4 ca sa prind autocarul inspre Tasnad. Si, avand in vedere ca va scriu din Abby, cred ca va dati seama ca am prins autocarul si am reusit sa ajung la matusa mea.

Acum ma tot gandesc daca sa pornesc in seara asta spre Poco sau sa iau maine autobusul pana in Vancouver. I-am promis Javierei ca ma intalnescu cu ea ca sa mergem la UBC (University of British Columbia). Sunt asa de curioasa cum e pe-acolo. Din cate am priceput eu de la cei cu care am vorbit, e ca si complexul studentesc din Timisoara, numai ca e la scara mult mai mare.

Imi dau seama, recitind ce am scris ca nu am prea avut inspiratie in seara asta. Si e scris destul de sec si tehnic. O fi de vina raceala care ma paste. Apropo de asta, ma enerveaza ca de cand am venit in Canada racesc foarte usor. Probabil ca nu sunt obisnuita cu microbii de aici. Ei nu stiu ca sunt din Ardeal, de la munte cum ar zice Andrei, si ca eu nu racesc usor? Cred ca o sa trebuiasca sa am o discutie serioasa cu ei :)

Apropo (fara nici o legatura, normal) stie cineva cum sa uploadez filmulete pe un website, sa zicem, fara sa folosesc foarte mult spatiu? Si cum se pot edita filmulete?

No bun, cam atat din Abby, promit ca data viitoare sa povestesc mai multe si sa le scriu mai frumos decat am scris mailul (postingul) asta.